apostolic la modul s[u brut, f[r[ nuan@[rile de rigoare, nuan@[ri pe care Pavel le f[cuse ]n cursul predicilor sale, dar pe care ei le d[duser[ uit[rii. Este ceea ce face Apostolul acum, ]n cea de A Doua Epistol[; el confirm[ spusele din prima, dar introduce preciz[rile de trebuin@[: A Doua Venire a Domnului (Parusia) se va produce negre\it, dar numai dup[ ce se vor consuma c_teva semne premerg[toare, evenimente majore precum o apostazie general[, apoi apari@ia, lucrarea \i nimicirea lui Antihrist (ΓÇ₧Omul-nelegiuiriiΓÇ¥, ΓÇ₧Fiul-pierz[riiΓÇ¥ ΓÇö 2, 3). A\adar, activitatea ob\teasc[ trebuie s[ reintre ]n normal, fiecare s[ munceasc[ \i s[-\i vad[ de treburile sale, ceea ce ]ns[ nu ]nseamn[ c_tu\i de pu@in sl[birea sau abandonarea credin@ei ]n Parusie; dimpotriv[, n[dejdea cre\tinilor nu poate fi desp[r@it[ de permanenta lor stare de veghe.
Toate acestea explic[ de ce Pavel le trimite Tesalonicenilor aceast[ Epistol[, tot din Corint, la numai c_teva luni dup[ prima, adic[ ]n cursul anului 51, \i de ce aceast[ scrisoare nu mai are tonul patern \i tandru al celei precedente, ci unul autoritar, aproape sever, cu un vocabular mai controlat \i cu termeni care trimit la avertismente \i sanc@iuni.
Schi@a ei de plan ar fi urm[toarea:
Preambul (adresare, salutare, lucrarea harului ΓÇö cu o inser@ie asupra ar[t[rii Domnului) (1, 1-12).
1. Partea dogmatic[. A Doua Venire a Domnului. Ea nu are un caracter de iminen@[; va fi precedat[ de anumite semne; apari@ia \i nimicirea Celui-nelegiuit (2, 1-12).
2. Partea moral[. Felurite ]ndemnuri, mai ales asupra trebuin@ei ca a\teptarea Venirii Domnului s[ fie scutit[ de exager[ri (de ceea ce Osty nume\te ΓÇ₧febra parusiac[ΓÇ¥), ci s[ fie tr[it[ moderat. Lucr[ri
